marți, 22 noiembrie 2011

saptamina 44

Asta poate fi redenumita Saptamina engleza 1.
  Deci am trecut pe Anglia,o cursa usoara ,in sensul de cursa regulata sau naveta cum se mai numeste…dar pe dos fata de lumea normala..adica exact cind lumea munceste sint liber iar cind se lasa seara  la drum… dar C’est la vie! C’est la guerre!!


LUNI

Ajungem dupa un timp in baza….si incepem sa facem planuri..altele decit cele de pe drum si decit ultimele planuri….planificarea cred ca e mama tuturor lucrurilor care nu vrei sa se intimple.
Asadar o sa trec pe daf adica pe blue star si o sa merg in Anglia….dar toata trusa de bucatarit si alte afaceri conexe e in man…si atunci sint musafir la colegul meu…mincare de acasa produse traditionale deosebit de gustoase…
Din respect pt unii dintre cititori nu pomenesc aici de clatite,zacusca sau produse din fostul porc din ograda…uite ca mi-a scapat ..scuzele mele…
Ziua trece usor….si seara ne despartim de colegii care pleaca in franta…noi incarcam deabea miine.
Program de net….dar cu pipeta..ceva probleme tehnice si functioneaza messengerul…

MARTI

Pentru ca cursa de UK e regulata..si planificata e clar..
Deci tragem camionul la rampa pt anglia si incepem ziua cu o pauza…
Iesim la o plimbare prin oras, frumusel..un fel de Sighisoara….e prima data in mai mult de un an de cind sint aici cind il strabat la picior…
Binenteles ca magazinele au trecut deja la tinuta de iarna, vin sarbatoriile si ma loveste un glont de melancolie, noroc ca, mercenar ce sint,nu ies fara vesta antiglont,…..promit sa revin…garsonaMANiera va trebuie pregatita , ca daca ma intilnesc cu Mosul…
Ziua trece destul de greu…pe la 18.00 se aude o miscare in spate….a inceput incarcarea…dar doar a inceput…sau poate orice lucru inceput e pe jumatate terminat….
Mai ies odata din baza pt minim de cumparaturi si revin repede sa vad cit s-a incarcat….tot jumatate..
Seara vine…fac o conversatiune cu Gasca…si incerc sa vad de ce merge asa de greu net-ul..nu gasesc nici o scuza ,tehnic e semnalul bun dar viteza de conectare e sub orice critica…
Cind mai sint 2 ore si se gata programul de lucru..incepe incarcarea…deci asa ceva am mai vazut cind eram la Giro si incarcam din Paris,….pachete mici, mari si foarte mari…tot felul de modele de cuti si cutiute..aici era nevoie de un expert de puzzle…incarcatorii sint..ca ramine si loc…
 Gatam si mai facem o cafea la ibric.
Primul intra la condus colegul meu, ceata ,aglomeratie..si cind zic ca am un pic de liniste se gata programul..e ora 2 deci e…

MIERCURI

La 6 ajungem  la Luxemburg,cind facem schimbarea ,facem si cafeaua si luam micul dejun.Deja suna bine…pentru  ca fie omul cit de mic dupa masa doarme un pic…
La ora 8 primesc si un telefon ,MULTUMESC la CINEVA …si acum pot adormi…
Cum ce e frumos, se gata repede,ingrasa sau e interzis de medic…intru iar la condus cind mai aveam 60 km pina la vapor…Deja sint acasa..am facut drumul asta un an si mai bine…
Ajungem in port..trecem elegant prin controale…il supar un pic pe vamesul englez ca bolintinul meu e mai urit,,dar ii dau pasaportul si raminem prieteni…
Acum nu se mai cheama Norfolk Line e DFDS…observ ca au schimbat feriboatele….cica e cea mai noua flota din zona..
Trec repede peste partea cu ajunsul in Anglia,pt ca a fost o postare separat…
Cum cursele regulate inseamna ca se face acelas traseu…trecem pe linga prima descarcare ,undeva chiar linga podul peste tamisa…fara sa o facem…inteleg sa se schimbe, dar fara sa se modifice…parca asa e o vorba din Caragiale…
 Ajungem la a doua descarcare, echipamentul omlogat si actele…la birou…Lumea buna..dar nu ne poate ajuta..sintem in anglia si daca scrie ceva se respecta…incerc marea cu degetul si obtin un avans de 4 ore…ca si englezii e oameni.
Luam o gustare si la somn nenica , ca am uitat cum arata….
Bineneteles ca suna ceasul si schimbul de noapte e la datorie….dupa nici juma de ora…plecam mai departe…e 2 diminineata deci e



JOI

 Desi e devreme,nu e prea multa liniste pe drum…ce e frumos totusi e ca nu prea ai cum sa gresesti partea…si ca englezii sint gentlemani…pe drum..dau semnal dreapta si nu apuc sa ma gindesc ca e banda libera si poti intra in depasire…
Ajungem la detinatie si echipamentul si la office…incepe sa imi placa sa vorbesc engleza…dupa ce verifica tabelul de sosori primim rampa…dar e vremea cind se schimba tura si prin hala e doar masinuta care face curatenie…iar facem cafea…de mincare mai e vreme..ca oricum proiectantul rampelor a fost scotian,  nu putem deschide lada bucatarie decit in regim de avarie…si coborim pe acceasi parte…deci economie de spatiu…ca doar sintem pe insula…unde spatiul e limitat…
Din cauza modului organizat de incarcare e nevoie de oameni in plus ca coletele sa se aseze pe furcile micului stivuitorist englez…care ne mai tine sfertul academic ca sa eticheteze coletele si apoi semneaza pe cmr..fara stampila ca asa e intre gentlemi…oare questia cu duelul mai e valabila..
 Plecam si e tura mea de condus…dar ajungem dupa 3o min…la incarcare…si parcam..echipamentul si la birou..nu e gata de pregatit marfa…ok dar o rampa nu se poate….nu e gata…alo parles francais…da-mi domle o rampa unde sa trag ca sint in drum….probabil ca am trecut si pe germana..ca am primit rampe tvai….danche…. De aici incarcam pt germanica…
 Incarcam dupa 3 ore..4 colete adica vreo 2 tone ..si plecam catre vapor….pe drum trec pe linga locul de bastina al lui Robin Hood… ne schimbam inainte de Londra, dar se lasa seara si ajungem in port cu 10 min inainte de ora limita pt vaporul de 22.
Ne imbarcam , nu functioneaza net=ul pe feribot…debarcam e ora 1 deci e

VINERI

Tragem camionul intr-o parcare un pic mai departe de port…. Sa nu dam sperante inutile la vreun emigrant clandestin..
Dimineata vine..repede…un mic dejun a la Nelutu , cafea si la drum….
Ajungem la descarcare e seara, mai sint 2 ore deschise magazinele si atacam la baioneta un kaufland din zona…
Luam cina a la Nelutu si intru la program de net, dar sintem la o margine de margine a unei zone industriale din marginea unui mic orasel…no comment

SIMBATA DUMINICA

Program administrativ,curatenie si lectii de bucatarit de la maestrul bucatar Nelutu…

Un comentariu: